Invitatie la vals

A trebuit sa scot toate radacinile care ma legau si sa arat cu degetul spre ele ca sa ma pot cunoaste...
A trebuit sa darm toate zidurile si sa pasesc in lume fara haine ca sa te pot cunoaste...
A trebuit sa te saturi de monotonia vantului de zi cu zi ca sa ma poti cunoaste...
Trebuie sa uitam de noi ca sa fim noi... sa invatam sa pasim singuri pe drumuri paralele pentru ca drumurile noastre sa fie impreuna.
Uita de iluzia normalitatii si fa loc in lumea ta ciudata nebuniei mele...
Bea odata cu mine din paharul asta plin cu vraja si invata sa zambesti la tot ce e urat fara sa-ti fie teama de noi...
Spatele drept, capul sus o mana pe mine si alta impreunata cu a mea...
Corp langa corp si pas.... unul in spate, unul in fata, o mica intoarcere... nu-ti face griji cu timul nu o sa mai ametesti....