COLEGIALITÁTE s.f. 1. Atitudine, sentimente de (bun) coleg; camaraderesc. 2. Principiu potrivit căruia conducerea unor organe sau organizații este exercitată de mai multe persoane, care iau împreună hotărâri prin votul majorității
Colegialitate, camaraderie, daca vreti... e o notiune total pierduta sau inteleasa gresit.
Unii au impresia ca daca le esti coleg si vrei sa-i ajuti, pentru ca "sunteti camarazi de arme" pot profita de tine... iti dau task-urile lor.
Altii au impresia ca daca esti coleg bun si nu faci "gura" la orice chestie care te dernjeaza esti mai prost si e ok sa "boss you around" (incep sa-ti dea "sfaturi" de cum sa-ti faci treba, cand tu nu ceri si sti foarte bine, sa-ti dea chiar ordine).
Am sesizat asta nu numai pe propria pile ci si "pe piele celor de langa mine"...
Ce este cel mai trist, ca sa zic asa, e ca in geneal oamenii care au astfel de "colegi" nu spun nimic... Nimanui nu-i place un conflict la locul de munca, asa ca preferam sa inghitim sa ne ascudem in spatele monitoarelor si sa lasa "colegialitatea" sa treaca prin noi.
Call me crazy dar eu cred ca daca suntem colegi chiar daca poate (mai mult ca sigur) exista diferente intre noi (unul e mai bine pregtit, are salriul mai mare, are o functie mei mare) dar pana la urma suntem toti colegi si ar trebui sa ne tratam cu respect unul pe altul si sa ne ajutam pe cat se poate unul pe altul....
Poate ca sunt eu prea naiva sau, sa spunem mai frumos, prea idealista....
N-am fost niciodată compatibil cu societatea 😐
Acum o lună
esti prea naiva(suna mai frumos) :)
RăspundețiȘtergere